Alchimia inimii

Învăluită în răceala intelectului,
Pierdută în cele mai înălţătoare raţionamente.
Rănită fără de măsură şi cuprinsă de frici nemărginite
Eşti tu, inimă în piatră!

Cine oare te mai poate resuscita? Care e focul ce poate arde crusta care a cuprins bătaia iubirii tale? A cui este puterea capabilă să ofere foc, focului?
Unde e misterul în dezonoarea cuvântului tău, inimă în piatră?

Precum sculptorul lipsit de autenticitate şi viziune
Aşa îţi făurăşti tu imagini reci ale sinelui.
Copie fidelă a celor exterioare şi dorinţă neexprimată de a fi cineva.
În completa uitare a originii tale, ai ucis puritatea sentimentului crezând acum că eşti… inimă în piatră.

Cuprinsă de durerea pe care o cere în schimb înşelătoarea plăcere a vieţii,
Te-ai pierdut în multele tale contradicţii.
Neştiind încotro, vrei să mai simţi dar nu poţi.
Cauţi să primeşti fără să oferi. Să câştigi fără să lupţi.
Inimă în piatră.

Lumina sincerităţii abia dacă-şi mai găseşte locul în profunzimea ta
Şi doar răbdarea sfinţilor mai poate spera la naşterea adevăratei tale frumuseţi.
Dorinţa ta a devenit a înşelăciunii artă iar neajunsul tău al ambiţiei delict.

Inimă în piatră, cât de rănită ai fost... şi cât de greu te mai poţi vindeca.

Pe când a inimii piatră, statornică înaintea timpului
Îndură tot până în ceasul renaşterii sale.
Oferă tărie exteriorului şi determină stânca să devină o lecţie a stoicismului.

Oh! a inimii piatră. Tu eşti mai nobilă decât multe priviri.
Mai puternică decât siguranţa unui verb înşelător.
Mai vie decât mulţi dintre cei vii.

A inimii piatră. Tu eşti dovada resemnării şi acceptării tuturor încercărilor tale.
Eşti scutul de nepătruns, rănind de moarte pe cel nedemn care caută în curiozitatea sa morbidă să îţi cunoască numele.

Tu eşti fermitate înaintea bârfei şi calomniei. Siguranţă în faţa pericolului şi statornicie în onoarea ta.
Tu, a inimii piatră, te-ai născut sub forma unei forţe care ucide ura
Revelându-ţi adevărul tău doar înaintea sacrei iubiri.

Ascunzi înţeleptul de privirile vulgului, oferindu-i şansa să culeagă misterul fiecărei flori atinse de raze ale soarelui său.

Eşti voinţă şi fermitate. Eşti piatra apei care curge din inima cuprinsă de focul originii sale. Doar tu poţi oferi foc, focului. Foc, apă, piatră...

Inima aflată în piatră poate renaşte datorită ţie, născând la rându-i nestemata sa de nedescris…
A inimii piatră.